duminică, 13 ianuarie 2008

Citeva dintre ele

Leapsa era despre "the one". Dar nu m-am putut opri la una singura. Sunt multe care mi-au marcat evolutia. Incepind cu Mary Poppins, despre care am mai vorbit. cind imi imaginam ca poate, intr-o zi, Mary Poppins isi va desface valiza in camera noastra. Si ca vom vedea si noi- eu si fratele me- umbrela ei cu cap de papagal. Am mers apoi mai departe, America. Si am trecut la Pe aripile vantului. Si mi-am dorit ani de zile sa fiu Scarlett O'Hara si sa port rochiile ei verzi...Rochia aceea facuta din perdelele de la Tara. Si mi-am dorit sa traiesc in epoca aceea....Am ramas in america, dar 100 de ani mai tarziu, cu Truman Capote si "cu singe rece". Chiar si acum, dupa vreo 10 ani de cind am citit cartea, tot nu am reusit sa imi clarific sentimentele fata de ea..... Poate chiar ar fi momentul sa o recitesc. M-am intors in tara la "Cronicile de familie" ale lui Petru Dimitriu. Si la acea lume in schimbare. Cu personajele atit de bine conturate, incit le vad si acum. Si tot in tara, cu Marin Preda si "cel mai iubit dintre paminteni". Apoi "Un veac de singuratate". Si mult mai recent "marti cu morrie"....poate cartea care m-a impresionat cel mai mult in ultimii ani.
si imi pare rau panta, stiu ca amestecul e haotic, sunt sigura ca am sarit multe si ca maine imi va parea rau ca am uitat-o pe una dintre cele importante. Dar ele sunt citeva dintre cartile care m-au marcat. Si continua sa o fac. Chiar si acel "si maine e o zi"....
si pentru ca e o leapsa frumoasa, sa mearga mai departe. La Teo, ma gindesc. Si la Nico

12 comentarii:

eu... spunea...

Hei, multumesc pentru gandul frumos :). Ma execut maine, pe indelete :)

Carina spunea...

Si eu am fost marcata de Scarlet O'Hara :) Si cred ca am mai ramas putin :) E singurul roman din care inca stiu pasaje intregi si retin numeroase nume de personaje :)

Maria Coman spunea...

carina-da, stiu ce vrei sa zici :)

eu... spunea...

@Maria- m-am executat :)

Pisicot spunea...

Pentru mine nu cred că există the one. Mai degrabă înclin să cred că fiecare vârstă a avut the one-ul său. În schimb îmi amintesc momentul în care l-am descoperit pe Michael Cunningham. Am citit The Hours acum câţiva ani, după ce am văzut filmul şi m-a dat pe spate. Ulterior am căutat şi restul: A home at the end of the world şi, mai ales, Specimen Days.
Nu ştiu în ce măsură m-a schimbat, dar cu siguranţă m-a făcut să văd viaţa altfel.

nicoleta tintea spunea...

Am scris...

Dar tot nu am reusit sa invat cum sa fac trimitere la un alt link...uff

Am citit pe blogul Adrianei instructiunile, am trecut numele blogului dar nu stiu cum sa scriu doar numele mic si sa fac trimitere...

Laura spunea...

Frumoasa lista. Sunt carti care te pot marca atat de putin si carti care nu te ating deloc. Dar alea care te ating fac toti anii aia chinuitori de scoala in care mama statea langa tine incercad sa te faca sa inveti si tu sa citesti si sa devii om, sa isi merite istoveala si lacrimile.

ASHLEY-MAN spunea...

Stimata Doamna Scarlett O`Hara, va rog sa mai terminati cu siropul cu sifon asta : Pe Aripile Vantului, o fi fost el cel mai aia si aialalta in sec. 20, dar suntem de ceva vreme in sec. 21 si acum este continuarea...PE ARIPILE NETULUI...cu Maria O`Hara...acum este cu happy, happy-end! Pentru toata lumea!.........Va urma!

pantacruel spunea...

maria,
imi dai si mie cu imprumut
"marti cu morrie"?

insist!:)

Maria Coman spunea...

pantacruel- maine esti?

pantacruel spunea...

inca sunt :)
dar nu stiu pt cate vreme,
caci simt un aer de duca pe afara, de nu ma mai vad... :)

Maria Coman spunea...

pe afara de tot sau pe afara de aici? :)) oricum, cartea e la mine.....