joi, 26 februarie 2009

Wish list 2

Subiecte serioase acum, gata cu liste fanteziste.
V-am mai spus ca eu am decis ca pe langa menajeria de la domiciliu sa am si una la distanta.
Animalele astea si alte zeci sunt tinute de cei de la Asociatia Robi. Cele, de fapt, pentru ca am impresia ca sunt doar doamne. Nu le cunosc personal, dar apreciez efortul lor. Cu atit mai mult cu cat am aflat cu stupoare ca au un singur sponsor constant, care doneaza 400 de ron lunar. Doamnele astea se duc in miez de noapte daca un caine in celalalt capat al orasului e ranit sau bolnav.
Se chinuie sa lucreze cu primaria la un proiect de hotarire prin care sterilizarea sa devina obligatorie.
Acum li s-a stricat si masina cu care alergau prin oras. Si nu, nu au bani sa o repare. Si cu toate acestea continua. Se straduiesc. Fac intelegeri cu cabinete veterinare pentru sterilizari gratuite. Doar-doar s-o implica cineva. Incearca sa plaseze cateii la cine i-ar putea dori. Acum, de exemplu, au patru pui de soricar. Abandonati imediat dupa nastere.

Si ajungem acum si la wish list. Daca vi se pare ca o donatie e prea mult, exista formularul 230, care directioneaza 2% din impozit. Detalii aici
Evident, veti spune ca exista si cauze mai bune. Ca sunt oameni care au nevoie de ajutor. Sunt absolut de acord. Si nu, nici mie nu imi plac haitele de caini care misuna prin oras. Dar as vrea sa nu uitati ca animalele astea au ajuns pe strazi tot din cauza noastra.
PS: comments are off this post, pentru ca m-am obisnuit deja sa fie cele mai putine comentarii la astfel de post-uri. Feel free :)

marți, 24 februarie 2009

Wish list

Galben, verde-iarba, roz (da, chiar si roz).
Zambile si narcise. Liliac
Urzici
Miros de iarba
Adiere de mare
New York
Furtuna de vara. Aia care te uda pana la piele
Zapada de jucat, dimineata pe geam, dupa o seara in care nimic n-o anunta. Dar zapada -zapada, nu simulacrul de iarna asta
Paine cu unt
Orasul intepenit si prafuit din miez de vara
Ciresele pietroase
Adidasi
Inot pana cand ti se taie respiratia.
Vin rosu
Scoici
Tocuri
Visiniu
Leneveala
Provence

Contradictoriu, nu?

joi, 19 februarie 2009

La asa ceva


Chiar ca nu ma asteptam
In schimb menajeria e total dezinteresata de dezastrul de afara. Si face ceea ce trebuie sa faca pe o astfel de vreme. Se relaxeaza

miercuri, 18 februarie 2009

Viziunea artistului despre propria opera

Va aduceti aminte de orele de atelier, alea unde ne punea sa facem niste lucruri complicate pe etamina? Sau sa crosetam niste ciudatenii d-alea de pus sub telefon? Sau sa tricotam fular pentru pisica?
Ei bine, marturisesc. eu am fost cosmarul acestor profesori. Etaminele alea de incercam sa le fac erau pline de noduri, fularele prea lungi pe alocuri, prea scurte prin alte parti, in niciun caz drepte. N-am reusit sa inteleg vreodata cum e cu un ochi pe fata unul pe dos, rand circular sau scazatura simpla spre stanga. Mileurile? Oh, ce amintire placuta...Erau practic niste gheme murdare, fara nicio noima. si fara nicio legatura cu frumusetile pe care le vezi si acum prin vitrinele scumpe de prin strainatate. Nu va imaginati ca am trecut vreodata la vreun stadiu superior. Cand colegele mele se laudau cu sosete de iarna productie proprie, eu tot desfaceam la nodurile din prima tentativa de produs.
La desen, alt cosmar. Casele pe care le desenam semanau cu orice altceva, gardurile erau strambe, oamenii pociti si colorati in mod dubios. Niciodata piciorul drept al personajului desenat nu era la fel cu piciorul stang. O gaina putea fi la fel de bine oaie. Sau brad de Craciun.
E, v-am spus toata povestea asta doar ca sa intelegeti de ce tot colorez eu pe aici pe blog. Ba galben, ba mov, ba verde, in functie de culorile care -mi plac la momentul respectiv. Da, e adevarat, sunt frustrari din copilarie.

luni, 16 februarie 2009

Brrrrrr

Of, ce e cu vremea asta? Zau.....Chiar nu se poate face nimic?

joi, 12 februarie 2009

Circuitul obiectelor prin blogosfera romaneasca

Inutilele utilaje din bucatarie (nu toate, e adevarat) au ajuns la Miki. Gratie unei lepse de la Bogdana. Care Bogdana, gratie pasiunii mele marturisite public, si-a dat seama ca are o pereche de ugg-i in plus. Care ugg-i vor ajunge la mine.
Avem pana acum (cel putin- pentru ca nu iau in calcul sotii fericiti ca au scapat de inutile) trei persoane fericite- eu ca fac spatiu prin casa, plus cizme noi, Bogdana ca scapa de ele, Miki ca poate sa prajeasca sandvich-uri.
Si in spiritul asta, doua site-uri din blogosfera, care merita atentie.
Primul e pentru copii si cu jucarii. Voi stiti care nu le convin copiilor vostri si care ar merita atentie din partea copiilor altora.
Si al doilea pentru oameni mari. Pe ideea ce fac cu gratarul de la Tefal.

PS: Si doamnelor (de ce nu, si domnilor) ma gandesc serios sa fac un site cu hainele celea de ne ocupa locul degeaba prin dulap. Etichetate, dorite, cautate, cumparate, carate. Dar care n-au avut norocul sa intre pe lista prioritatilor.

marți, 10 februarie 2009

Vulpea care nu ajunge la struguri....

Se uita la repetitii.
Si zice ca Sting cu barba.... Wtf. Si ciudat. Oarecum asa. Insa vocea e aceeasi. Tot imi pare rau, cat de acri or fi ei, strugurii
Da'lasa ca am ascultat Sting de pe cd in masina. Si uite si aici, pe blog. Pentru toti nefericitii care ar fi vrut bilet

duminică, 8 februarie 2009

Eu fumez!

De multa vreme. Stiu, nu e bine, dar e decizia mea. Iar statul imi vinde tigarile legal. Am peste 18 ani, le cumpar de oriunde. Tot statul incaseaza accize pentru tigarile pe care le cumpar eu. Tot statul, plus Uniunea Europeana, subventioneaza industria tutunului. La nivel european cu miliarde de euro. Si finanteaza cu doar cateva milioane niste campanii anti-tutun. Statul isi bazeaza o parte din incasari pe accizele din tigarile pe care le fumez eu. Si tot statul- nu doar asta al nostru- nu ma mai lasa sa fumez.
Primul soc l-am avut acum cativa ani in America. New York, bar, muzica jazz live. Si nu se fuma. Stupid, mi-am spus, jazz live fara fum.....
Apoi s-a extins si in Europa. In Italia, unde se fuma peste tot, si unde expresso si-a pierdut orice savoare. In Franta, in restaurantele si cluburile din Cartierul Latin. In Olanda, unde insa se fumeaza droguri. In Irlanda, in pub-urile unde taiai fumul cu cutitul. Si mai stupid, in California se pune problema interzicerii fumatului in casa. A ta, proprie si personala.
Romania rezistase. Pana acum. Cand deja in clubul meu preferat au facut un fel de cusca. E adevarat, destul de mare. Dar incomod sa te tot plimbi dintr-o parte in alta.
Sa ne-ntelegem, sunt absolut de acord ca nefumatorii nu sunt obligati sa suporte fumul meu. Sunt absolut de acord sa nu se fumeze in birouri. Mi se pare firesc sa fie spatii delimitate. Dar de aici pana la umilire, pana la a ma obliga sa dardai in frig pe furtuna, pe vant, pe ploaie, pe ninsoare, ca si cum as fi vreun criminal care si-a ucis familia, mi se pare prea mult.
Au ramas Austria si Spania. Deocamdata.

vineri, 6 februarie 2009

Despre Natasa

Natasa implineste 4 luni, dintre care 2 la noi in casa. Cand a venit era mai mica decat Stuart. Acum e de 3 ori mai mare. Deocamdata.

In consecinta, usile au capatat usi. Ca sa salvam pisica de furia Natashei

Uneori crede ca e pisica. Si se aseaza pe locul ei. Nu va mai incapea multa vreme.

Alteori isi aminteste ca de fapt e caine.

Rareori doarme.


In rest actioneaza. Motiv pentru care am strans toate covoarele din casa. Laptopul meu a ramas fara 2 taste. Din pacate, nu putem ascunde peretii. Sau perdelele. Sau florile. Sau orice. Acum isi schimba dintii, asa ca nimic nu scapa. Iar nimic inseamna nimic. Credeti-ma pe cuvant.


Nu mai are figura de catelus, ci de catelandru smecher. Ceea ce si este, de altfel. Insa este si o mare artista.

joi, 5 februarie 2009

Despre lucruri inutile

E o leapsa de la Bogdana, cu trei lucruri (doar trei????) pe care le-am cumparat degeaba. Sau in fine, din cauza cumparaturilor pe sistemul obsesiv-compulsiv. Veti remarca, cu siguranta, ca toate sunt prin bucatarie pe undeva.
Folosit o singura data in vreo 3 ani- sandwich-maker-ul. Ani de zile visam la sandwich-urile calde cu cascaval topit pe care le voi face in fiecare dimineata. Am cautat ustensila perfecta, am studiat, am comparat, am cumparat, am adus acasa, i-am gasit un loc in bucatarie si gata. Acolo a ramas.
Pe urma- tot dintr-un elan gospodaresc inutil- am cumparat un gratar electric. De la Tefal. Ocupa enorm de mult spatiu, absolut degeaba. Nici n-am desfacut cutia.
Si mai sunt, tot prin bucatarie, fel de fel de castroane, castronase, cutii, cutiute, boluri si alte din-astea. Multe. Foarte multe. Prea multe


(nu vorbim de haine, pantofi, genti, nu? ca acolo sunt zeci de inutile cu eticheta)

marți, 3 februarie 2009

Heavy rotation



You've got to get yourself together
You've got stuck in a moment
And you can't get out of it
Don't say that later will be better
Now you're stuck in a moment
And you can't get out of it

luni, 2 februarie 2009

Categoria "cercetari britanice"

Un alt studiu, de larga inspiratie, finantat de cineva (apropo, inca nu m+am lamurit ce excentric finanteaza cercetarile astea), ne spune ca femeile care poartă mărimea 36 fac cel mai mult sex
Potrivit rezultatelor sondajului la care au participat circa 3.000 de persoane, femeile care poartă la haine mărimea 36 fac cel mai mult sex.
Circa 60% dintre aceste femei- astea, cu 36- au o viaţă sexuală foarte activă, având parte de cel puţin o partidă de amor în fiecare zi.
Pe locul doi- femeile care poartă mărimea 40, jumătate din ele fiind foarte... satisfăcute.
Locul trei şi cel din urmă prezentat în cadrul studiului e ocupat de reprezentantele sexului frumos care poartă mărimea 44. Deşi mai plinuţe, 30% dintre ele fac sex foarte des.
Cu tristete trebuie sa recunosc, nu port nici 36, nici 40, nici 44.

Offtopic: si tot cu tristete, m-am trezit ca valiza mea plina cu haine ne-marimea 36 a venit de la cala duhnind a tuica. Sau palinca, nu mi-e clar.