duminică, 18 iulie 2010

Viata virtuala

De ceva vreme- de cand eram gravida adica- mai citesc forumuri de mame. In principal caut ce mai intereseaza pe moment, dar uneori citesc si diverse alte topicuri.
Si mi-e groaza adesea de cata rautate se ascunde in spatele unor utilizatori anonimi.
Un recent concurs pe un astfel de forum a fost castigat de un copil cu nevoi speciale. Sa vedeti rautati intinse pe zeci de pagini, cum ca concursul a fost pentru cea mai frumoasa poza, nu pentru un copil oarecare ce zambeste fotografului. Nici un pic de sensibilitate, nici un pic de empatie, niciun gand legat de zambetul copilului aluia. Nu, problema era ca poza mea a fost mai frumoasa si mai gandita si mai lucrata si n-a castigat.
Si in contextul Madalina Manole, sa vedeti alte zeci de pagini de rautati. Au inceput de cand femeia era gravida, cand unele cetatence o acuzau printre altele ca a ramas insarcinata dupa ce i-a murit sotul. La un moment dat ea a intrat sa le multumeasca celor decente pentru urari. Gresit, alt val de injuraturi....Acu ca a murit, alt prilej de pareri si judecati.
In schimb- ca sa vad si partea plina a paharului- tot pe forumul acela a scris un preot. Dintr-o parohie. Care cerea ajutor pentru copiii din satul sau. Care n-au mai nimic. Acolo n-au prea intrat chitibusarii, in schimb au intrat niste doamne adevarate. Care au strans lucruri, s-au dus la posta, au trimis colete....S-au mobilizat.

11 comentarii:

Zu spunea...

Am incercat sa ma abonez la un forum, unul de mirese, pe vremea cand imi pregateam nunta. Am renuntat rapid, imi suna ca un card zgomotos de gaste. Sunt ferm convinsa ca sunt si persoane super ok acolo - zgomotul de fond mi se pare insa prea puternic, prefer sa comentez pe bloguri, pe mail, ori sa ma intalnesc cu oameni de pe net.

Darael spunea...

Singura modalitate sa "supravietuiesti" pe un forum este sa reusesti sa iei tot noroiul primit si sa il transformi in pamant pentru flori.....

Dar nici atunci nu e garantata "supravietuirea".... cateodata e necesara plecarea spre alte locuri fara a arunca nici macar o privire inapoi....

Ca observatie detasata: daca revii dupa ani, descoperi ca oamenii nu s-au schimbat (aproape) deloc.... atunci zambesti si zambesti si zambesti - e tot ce poti sa faci.

alina spunea...

in virtual ca si-n realitate, Maria ... nimic neobisnuit, din pacate. :(

Anonim spunea...

Asta este.....din pacate nu prea putem schimba multe....

Alina spunea...

Maria, stiu exact la ce forum si subiecte te referi. "Spartul semintelor" s-a mutat din real in virtual.

shmeny spunea...

din pacate, traim foarte mult prin forumuri, platforme de comunicare etc. eu tocmai am aflat ca o cunoscuta o sa aiba un copil. am aflat de pe facebook. preferam sa ma anunte ea sau sa ma sune fericita alta prietena. e ceva aiurea la mijloc cu comunicarea virtuala si asta ne permite/ne face sa fim agresivi. sau nepasatori.

Anonim spunea...

draga mea, iti pierzi vremea degeaba pe forumuri. nu afli nimic interesant, nu gasesti picior de elevat p'acolo. nu ca in general ar geme tara de elevati...ca vezi si tu pana unde s-a ajuns.

imbratisam cu drag pe Smaranda. Inah si Puf

Bogdana spunea...

deci, care era eticheta? povesti romanesti, nu? tipic si caracteristic. te mira? eu nici macar cand vad la rezultatele cautarilor pe google linkuri catre forumuri nu ma bag. ca albesc instantaneu la ce vad acolo.

Maria Coman spunea...

inah- nu aflu, da sunt voyeurista, ce sa fac...
bogdana- ba eu dau de curiozitate. si mai aflu una alta

Kolonelul spunea...

Si n-ai zice ca e posibil asa ceva la noi, care suntem un popor de oameni atat de calzi si buni... mai ales calzi. si sensibili.

Maria Coman spunea...

si primitori, kolonele...