miercuri, 25 august 2010

Am revenit

Pe tocuri. Am mai avut aşa încercări timide de când am născut, dar azi m-am trezit cu chef. De tocuri. Şi mi-am scos pantofii mei albaştri (sunt mare fan pantofi albastri).
Problema e ca mi-a crescut piciorul si ma cam inghesui singura. Dar deh, rabda baba....

vineri, 20 august 2010

Situații

Doi părinți, oameni de la țară, au împrumutat bani ca femeia să vină să nască în condiții bune, la București. A născut în condiții bune, copilul a murit în explozie.
La Iași în curtea spitalului de urgență s-a început construirea unei clădiri noi, funcționale, făcută să fie spital, nu casă de cultură sau palat sau sediu de bancă. Dar n-au mai fost bani să fie terminată.
Spitale care nu fac transplant cumpără medicamente de transplant, care costă enorm și apoi zac în depozite până le expiră valabilitatea.
În unele spitale două treimi din angajați sunt personal ne-medical.
La un concurs organizat de un spital pentru un medic ATI nu s-a prezentat nimeni.
Normativul de angajări prevede că trebuie să fie o asistentă pe tură la cel mult doi copii. De obicei e una singură la 15.
Salariul unei asistente rar depășește 1000 de ron. Acum, tăiat, e și mai mic.
Asistenta unică de pe tură a plecat și a lăsat copiii, să sărbătorească Sfânta Maria.
Biserica nu face slujbă de înmormântare, pentru că bebelușii n-au fost botezați.
Maternitatea Polizu e și ea închisă, pentru că are stafilococ.

Sunt doar câteva exemple, cele care mi-au rămas în cap după săptămâna asta. Săptămâna asta în care cei mai mulți oameni din sistemul medical au spus cu tristețe că da, ce s-a întâmplat la Giulești se poate repeta în orice moment, oriunde.

duminică, 15 august 2010

Asediu

Stam cu geamurile inchise. Baricadate. Daca indraznim sa deschidem, intra peste noi.
Caldura

luni, 2 august 2010

N-o cunosc pe Ana, dar angajati-o

Ana e o fata despre care am citit la Ada .
Ana are 28 de ani, a terminat SNSPA.
A lucrat ca dispecer la taxi, ca receptionera la un salon de coafura si tot asa.
Acum nu mai are serviciu. A gasit niste oferte cu vreo 800 de RON. Banii astia nu-i ajung, ii trebuie cel putin 1500 ca sa traiasca in Bucuresti.
Povestea ei e aici.
N-o cunosc pe Ana. Dar pe mine m-a impresionat. Daca as avea unde, as angaja-o. Stie sa-si faca PR

UPDATE: Ca sa ne lamurim, n-o cunosc pe Ana, nu recomand sa o angajeze cineva pe nevazute asa. Insa situatia e inedita, ceea ce apreciez.
Mie mi-a placut postul Anei pentru ca descrie o situatie nashpa intr-un mod amuzant. Si realist. Si e problema multor absolventi de facultate.
Habar n-am cum sunt cv-urile de angajare, nici cum sunt interviurile. Cred ca nici ea n-a vrut sa faca un cv asa cum scrie la carte. Zau, hai sa vedem partea abla a lucrurilor