vineri, 30 martie 2012

Utile: pantofi de dudui mici

De vreun an cred aflasem de Big Step. Site, doar, la vremea aceea, facut pe undeva prin tara. In Bucuresti oferta de incaltaminte de copii e foarte limitata, dupa parerea mea.
Gasesti, evident, Naturino, la preturi fabuloase si cu cele mai dubioase vanzatoare din lume. Apropo, v-am povestit cum se crucea la propriu (cu Doamne fereste si scuipat in san) o cucoana d-asta cand am zis ca vreau sa returnez pantofii abia cumparati ai duduii? Daaaa, i s-a parut ca am injurat-o de mama si mai multe nu....
Gasesti Primigi, dar modelele lor nu sunt neaparat preferatele mele. La cizme mai merg, dar la primavara-vara n-am prea rezonat.
Gasesti Agatha Ruiz de la PRada, dar modele destul de putine, la Lalu, pe Calea Victoriei.
Eh, ziceam ca am gasit Big Step. Mare fericire, aveau Garvalin de care am mai luat din strainatate. Aveau Pediped, care sunt cei mai misto pantofi de copii din lumea asta. Dar ce folos, ca daca nu ii vedeam, nu imi venea sa cumpar.
E, acum, cu targurile astea, au venit in Bucuresti. Si am luat tenisii astia, , sunt senzatie, mi-as fi luat si mie ca sa fiu sincera.Plus alti tenisi, de la Garvalin, pe care nu ii gasesc pe site. Si as mai fi luat vreo 3-4 perechi, recunosc.

joi, 29 martie 2012

Carti pentru copii

Nu stiu daca va mai amintiti de incendiul dinainte de Craciun, cand intregul asezamant de la Valea Plopului a ars. A fost atunci o mobilizare senzationala, zeci de oameni s-au strans si s-au organizat si au dus strictul necesar. Au trecut 3 luni, viata merge inainte. Iar copiii de la Valea Plopului au nevoie de carti. Sunt absolut convinsa ca prin bibliotecile copiilor vostri sunt una, doua, 10 carti care nu le mai plac, nu vi se mai par potrivite. In loc sa le tineti acolo si sa va impiedicati de ele de fiecare data cand faceti ordine, donati-le copiilor de la Valea Plopului. E foarte simplu. Il sunati pe domnul Petre Craciun, la numarul 0722.344.124.
Sau urmariti informatiile utile pe acest site.

Detalii :
Campania se numeste “O carte pentru VALEA PLOPULUI”. Obiectivul proiectului, care se va derula în perioada 1 aprilie – 1 iunie, este colectarea a peste 1000 de volume de literatură pentru copii şi tineret pentru copiii aflaţi în îngrijirea părintelui Tănase. În decembrie 2011, una dintre clădirile aflate în incinta comunităţii de la Valea Screzii, cea în care se aflau cantina aşezământului şi biblioteca, a fost mistuită de incendiu. Cei peste 200 de copii au ramas fără bucuria cărţilor, acesta fiind motivul pentru care Optimal Media şi portalul Literatură Copii au iniţiat acest proiect care se va finaliza exact de Ziua Copilului.

marți, 27 martie 2012

Eventim. Bleah

Zic sa iau bilete la Pink Martini. Care se vand la Eventim. Buuuun. Incerc sa le iau online si sa mi le trimita, nu se poate decat daca platesti cu card, in niciun cazu cu plata la livrare. Le-o fi frica sa nu le fur din mana curierului, in fine, treaba lor. Varianta 2, le rezervi si le platesti cand le ei. Ok, fie asa. N-am prea inteles de ce platesc 2 lei in plus, daca ma duc sa le iau. Dar iar, treaca de la mine. Sunt 2 lei, nu vreo avere, desi n-au nicio logica.
Rezervarea cica e valabila 72 de ore, o fac vineri, sun luni, nu mai e valabila pentru ca ei au deschis si in mall-uri, asa ca fuse si se duse. A expirat. Nu mai zic ca nu putea sa imi spuna daca a expirat sau nu fara nu stiu ce numar de inregistrare pe care il aveau pe site-ul lor. Si pe care eu pe telefon fiind nu prea aveam cum sa il verific. Oricum, ne-am lamurit ca e expirat. Mai fac o rezervare, ma duc azi sa iau biletele.
Ajung, astept un pic, platesc, cu cei 2 lei in plus, fireste, cer factura. Si aici s-a dezlantuit iadul :)))) Ca cica pot sa imi dea doar peste 6 zile. Ca trebuie importate datele. Ca mai devreme nu se poate si gata. Zic si eu ca eu as vrea acum, ca e sfarsit de luna si ca eu am si eu o intelegere cu contabila si nu vreau sa ma lalai pana la jumatatea lui aprilie din cauza unei facturi. Iese dintr-un birou un domn nervos care iar incepe sa-mi explice cu importul de date, c-o fi, c-o pati. Ii zic si lui ca vreau acum, se enerveaza si mai rau. Ca sa ii dau lui numarul contabilei mele, ca vorbeste el cu ea. Ca decontul se face nu stiu cand, ca februarie, ca martie.....Nimic despre faptul ca ei fac o factura intr-o saptamana si pe urma pana o trimit mai trec niste zile. Pai nu ma intereseaza sa vorbiti cu contabila, eu va spun ca asa fac si nu simt nevoia sa imi schimb obiceiurile ca nu importati voi datele de nu stiu unde. Concluzia? Nu s-a putut si pace sa imi faca factura, cica mi-o trimit prin posta. Dupa ce va fi emisa. Domnul a plecat trantind usa. Nervos tare de tot.

Despre modă

A scris Bogdana, vroiam si eu dar tot n-am apucat.
Ma distreaza cum au ajuns si la noi, la un an doi dupa ce au umplut magazinele lumii, capetele de mort. Stiu ca anul trecut era plina ochi Londra. De la inele la esarfe, de la dantele la pantofi, toate erau cu Cap de Mort.
Na, ca a ajuns si la noi, inca timid, dar eu ma bucur. Pentru ca imi plac la nebunie.
Imi mai place albastrul electric din primavara asta.
Nu-mi plac gentile, sunt prea mici pentru mine. Mie imi plac gentile mari, reminiscente de pe cand eram reporter si caram casete, microfoane, laptopuri si diverse altele.
Despre pantofi zau daca stiu ce sa zic...Nu mi se pare nimic special. Nici macar nu mi-e clar ce pantofi se poarta, zau....Mare plictiseala la capitolul asta.
Ah, dar despre esarfe, as putea scrie un roman. Mi-am cumparat in disperare in perioada asta, in special de la copii. O nebunie, pe cuvant.

luni, 26 martie 2012

Sa ajutam o mamă. Putem

Dacă citiți comentariile de la postarea precedentă, il gasiti si pe acesta
Buna ziua,
Ma iertati ca va deranjez .Vin cu rugamintea la d-voastra sa scrieti un articol pe blogul d-voastra si sa distribuiti mai departe pe facebook despre mama mea, Gabriela Tudorache.Timpul nu ne permite sa asteptam si va rugam sa scrieti un articol despre cazul ei.Mai multe detali le gasiti pe http://gabrielatudorache.blogspot.com/.
S

E semnat Ady. Eu am crezut ca n-am citit bine initial.... Am primit multe astfel de mesaje, dar in general de la adulti. Ma gandesc cum o fi sa fi nevoit sa faci asta. Ca sa iti ajuti mama. Ca sa iti ajuti mama sa te vada. Pentru ca mama lui, Gabriela Tudorache, va orbi fara ajutorul nostru.
"Mă deranjează neputinţa din cauza banilor, că nu pot să fac operaţia şi să fiu şi eu un om normal. Din fericire, am fost din nou programată pentru operaţie, în luna iulie, anul acesta, până atunci sper să stopeze boala, să nu se agraveze, şi să reuşesc să strâng banii. Cel mai mult mă sperie că nu ştiu ce o să fie după operaţie. Doresc să-mi văd copiii crescând, să ştiu că sunt bine. După ce o să fac operaţia, următorul pas ar fi să merg să-i mulţumesc Domnului, că poate mă va ajuta, aşa cum m-a ajutat şi până acum".
Asta spune Gabriela acum. Eu sper ca in toamna Gabriela sa fie in regula. Suma nu e mare si stiu ca putem face ceva. Macar vorbind despre ea.
Puteti dona in conturi sau prin telefon la 0 900 900 200, in perioada 21 martie- 20 iunie. Asa donati 5 euro.

vineri, 16 martie 2012

Regina mătăsurilor

Sunt fascinată de regine, prinţese şi poveşti medievale. Am citit, fără pauză, cam tot ce a apărut pe tema asta. Şi cred că totul porneşte de la "Regii Blestemaţi", din copilărie.
Am ales acum, în campania vAlluntar, "Regina Mătăsurilor", de Vanora Bennett. Despre campanie vă dau detalii un pic mai jos, e una dintre cele mai frumoase din ultima vreme. Despre carte, numai de bine


Pe scurt, e povestea a două surori şi evoluţia lor în timpul tulburilor vremuri din Războiul celor două roze. Vremuri în care viaţa la Londra era extrem de complicată, când nobilii şi oamenii obişnuiţi treceau frecvent dintr+o tabără în alta. Fiecare dintre surori alege un drum diferit, dar reuşesc să ajungă foarte aproape de familiile regale. Amândouă devin amantele regelui, ce e drept, regi diferiţi :). Jane trăieşte cu regele Eduard, cel despre care s-a scris că s-a însurat cu o vrăjitoare, regina Elizabeth. Isabel trăieste cu Rcihard de Gloucester, iniţial fără să ştie că acesta e fratele regelui. Povestea lor de dragoste durează mai bine de zece ani, dar în momentul în care el devine rege, femeia începe să îşi pună întrebări în legătură cu acţiunile sale.
Cam ciudată în carte moartea lui Richard, apărută brusc, într-o singură frază, greu de dedus dacă nu esşti foarte atent :) Multe intrigi, multe rasturnari de situatie, daca va place genul, sigur merita. Merita macar incercat.

Despre campania vAlluntar: detaliile sunt aici. Eu nu m-am bagat in campanii, cumpar carti pe bani, dar cred ca aceasta campanie merita sprijinita. Pentru fiecare post scris echipa ALL va lucra 15 minute pentru un centru ales de bloggeri**, iar pentru fiecare comentariu referitor la carte şi la campanie se mai adaugă încă 3 minute de voluntariat. Asadar, comentati, va rog.

luni, 5 martie 2012

Moscova

Imi cer scuze din start celor care viseaza sa vada Moscova, dar din pacate intre mine si orasul asta e o lipsa totala de rezonanta. Am mai fost si acum 10 ani si nu mi-a placut. Iar de data asta si mai putin. Va explic, pe scurt.
Odata ca e foarte frig. Dar foarte frig. Frig din ala de iti intra in oase si nu mai iese niciodata.
Al doilea, ca nimeni nu vorbeste si nu intelege engleza. Si cand ai de mers in 100.000 de locuri si pe repede inainte si cu termene limita si cu ore de live si cu ore de filmare, e cumplit. Asa ca in prima dimineata cine era cu o foaie A4 la receptie sa ii scrie oamenii de acolo adresele in alfabetul chirilic.... Cu foaia aia m-am plimbat 4 zile in dinti.
Al treilea, ca nu sunt taxiuri. Nu, frate, aici e cu ia-ma nene la propriu. Iesi in strada si faci cu mana masinilor. Particularilor, da,da. Unii opresc, altii nu. Le arati foaia indoita perfect la adresa la care vrei, ca sa n-ajungi in alta parte. Si si asa apar probleme, ca ei sunt particulari, nu taximetristi, si habar n-au pe unde sa o ia, uneori nici nu stiu adresa..... Dar iau niste bani. Aleatoriu. Negociezi la oha, niste sume imense si daca ai noroc ajungi la timp, daca nu, nu.
Al patrulea, ca un drum, acelasi, poate sa dureze sau 15 minute sau o ora jumatate. Na, mai ia-ti marje de siguranta, daca ai de unde.
Al cincilea, ca e atit de urat si monolitic si fara personalitate ca oras, ca nu poti sa-ti iei niciun punct de reper- in afara de zona istorica- si tot timpul ai impresia ca esti aproape, in realitate fiind foarte departe.
Al saselea, tot de urat e vorba, cladirile astea gri, monumentale si fara personalitate, mie nu imi spun nimic.
Al saptelea, ca e foarte scump. Dar foarte scump. Si am mai fost si eu prin alte orase. Azi la pranz de exemplu, am dat pe un ceai 200 de ruble. Adica vreo 8 dolari. WTF??? Nu mai spun de mancare, ca te rupe. La fel si taxiurile, revin la obsesia mea :))) Apropo, auzisem ca e un oras ok de shopping. Timp n-am avut, dar intre 2 live-uri am intrat in celebrul GUM. Unde era expozitie de Porsche. Si unde cel mai ieftin magaizn e Zara. Iar preturile in ruble erau cu 70% mai mari ca in euro.
Al optulea, ca oamenii, in special cei care fac parte din sistem- politisti, functionari, etc, sunt foarte scarbosi. Nici un pic de simpatie, un zambet, acolo, ceva....

Cu plus? Borsul- un bors de sfecla, foarte misto. Cu plus clatitele cu caviar. Cu plus o salata cu peste afumat. Cu plus ca se fumeaza peste tot. Si ca tigarile sunt ieftine.