miercuri, 24 iulie 2013

Frumusetea din celulita

Putine femei sunt perfecte si e departe de mine ideea de a spune ca acelea trebuie sa fie modelel noastre. Sigur ca trebuie sa ne acceptam asa cum suntem. Si eu mi-as fi dorit sa am picioarele lungi si silueta lui Nicole Kidman. Cand eram in liceu ma visam o Jenny Garth din Beverly Hills 90210, am mai avut diverse viziuni despre mine in diverse chipuri care mai de care mai departe de mine insami.
Apreciez ideea de aici, de la the NU Project. Un proiect fotografic interesant, care ne spune ca suntem frumoase asa cum suntem, indiferent de cum aratam. Ok, de acord pana la un punct. Pana la punctul in care nu cred ca daca ai 100 de kilograme si 5 randuri de burti e ok sa pozezi nud.
Ce spune creatorul proiectului :
“Cred ca femeile sunt judecate foarte aspru dupa aparenta, de aceea am facut acest proiect pentru ele. 99% dintre femeile care au luat parte mi-au spus dupa sedinta foto ca s-au simtit altfel si se vad mult mai frumoase. Nu-mi place si nu sunt de acord cu multimea de fotografii ce se focuseaza pe niste corpuri perfecte, facand femeile sa se simta mediocre” 
Si da, in principiu are dreptate. Cred ca in special pentru adolescente e dificil sa vada doar perfectiune photoshopata in jurul lor. Pe de alta parte nu cred ca e ok nici sa le spunem vai, e ok, nu e nicio problema daca ai 120 de kilograme. Macar sa luam in calcul faptul ca obezitatea e o probelma de sanatate, nu doar de frumusete.
Nu pot sa nu ma intreb care e the thin red line pe care ar trebui sa mergem 
 

5 comentarii:

Anonim spunea...

Eu nu apreciez ideea, pentru că e mânată doar de aspiraţii pecuniare.
Urăsc oamenii care profită de slăbiciunile, complexele altora, pentru a-şi umple conturile.
Dacă totul ar fi gratuit, aş considera-o ca pe un demers altruist de îmbunătăţire a moralului unor persoane care nu sunt dăruite cu aspect fizic plăcut, şi aş trata-o ca atare. Le-aş ura succes şi aş putea gândi că, măcar, o parte dintre semenii noştri vor trăi o viaţă mai bună.
În plus, fiinţa umană s-a adaptat lumii şi societăţii având ca cel mai important simţ văzul. Aceasta a dus la impunerea caracterului estetic, încă de pe vremea când aveam coadă.
Mai degrabă aş susţine o campanie de motivare în direcţia îngrijirii propriului corp, atât din considerente estetice cât şi de sănătate. Pentru că, indiferent de partea cui eşti, excesul de orice natură este dăunător - la fel se întâmplă şi cu excesul de grăsime. Acele persoane supraponderale n-ar trebui, în niciun caz, încurajate să se simtă bine în pielea lor, ci dimpotrivă.
Din acest punct de vedere, aceste "scheme" sunt foarte periculoase! Încurajarea aceasta trebuie făcută foarte precaut, adaptat fiecărei personalităţi, pentru a nu se ajunge la "5 rânduri de burţi" sau schelete ambulante. Ori, asta e treaba exclusivă a unui psiholog cu experienţă!
Dar aceste campanii au un singur scop - banii. Şi, din păcate, ulterior, persoanele implicate nu au nimic de câştigat - dimpotrivă, majoritatea se adâncesc în deprimare şi complexe, când ajung să constate că, de fapt, totul e doar o poveste spusă frumos, dar ne-susținută de realitate...
Şi, ca încheiere, una din cele mai motivante anecdote:
"Honey, do these jeans make me look fat?
No, sweetheart, the fat makes you look fat!"
Scuze dacă pare prea dură, dar sâmburele de adevăr e acolo.

Anonim spunea...

Mie mi se pare ca proiectul e opera unui pervers.
Chiar nu cred ca e nimic de apreciat aici.

Andrada spunea...

Teoretic sunt de acord cu articolul tău. Adică l-am citit și am fost de acord, imaginându-mi ce voi găsi pe linkul indicat.
Dar după aia am intrat și eu nu am găsit ce mă așteptam să găsesc citind articolul și comentariul de mai devreme.

Adică nu am găsit un îndemn întru obezitate. Am găsit o grămadă de femei - unele grase, altele slabe, unele cu sâni, altele fără. Era între ele și una care evident fusese grav obeză și slăbise probabil 100 de kile. Unele bătrâne, altele tinere. Unele cu celulită, altele fără.

Și mie una - deh, opinia mea - mi se pare că acolo am găsit doar viața așa cum este ea. Nu un mesaj gen - hei, e ok să fii grasă și nici un mesaj gen - hei, e ok să nu te îngrijești. Ci povești despre femei care unele sunt svelte și altele nu. Unele sunt sportive, altele nu. Unele au suferit de boli grave și au luptat cu ele. Unele au trecut printr-o viață plină cu de toate. Unele așteaptă copii, altele nu pot avea copii. Și așa mai departe.

Deci eu da, cred că e ok să ai curaj să pozezi nud oricum ai fi tu și oricare ar fi motivul pentru care arăți așa. Adică eu n-am înțeles din galeriile alea că s-ar încuraja fie și în mod secundar obezitatea sau nepăsarea.

Și mai cred că dacă ești supraponderal (atenție, nu am zis obez) și te simți rău cu tine, ar trebui neapărat să te ambiționezi și să slăbești. Dar dacă ești supraponderal fără riscuri de sănătate și ești ok cu tine, cred că noi ăștia de pe margine ar trebui să ne vedem de lucruri mai importante.

Eu nu semnez anonim, deși aș putea.

Maria Coman spunea...

Andrada, n- an inteles partea cu anonimatul. Altfel, evident ca fiecare intelege ce vrea din acest proiect, care oricum e pe bani, dar asta e alta discutie. Nu am spus ca incurajeaza obezitatea, cu ca incearca sa o transforme in nornalitate. De ce nu sunt si fotografii cu femei cu dintii negrii de la carii, pana la urma si aia e natural, nu?

Monis spunea...

the thin red line [de ce red? :)] e in mintea / perceptia fiecaruia, right?