joi, 21 noiembrie 2013

Cimitirul lui Teleșpan e o carte foarte mișto


E greu să îți intervievezi prietenii despre care știi foarte multe lucruri. Pot spune că nu mi se pare indicat, chiar. După cum se vede din titlu, mi-a plăcut foarte mult cartea lui Teleșpan și chiar voiam să scriu despre ea. Având în vedere aceste două aspecte, l-am pus să își ia singur un interviu. Așadar, interviu cu Teleșpan de Teleșpan. Rezultatul mai jos.

Teleșpan este un fost producător TV care în 2012 s-a mutat la Londra unde, din lipsă de ocupație, a scris Cimitirul. Lansarea oficială a cărții va avea loc pe 23 noiembrie 2013, ora 16, în cadrul Gaudeamus.


1. Ești onest în cartea asta?

Da, dar e onestitatea zilelor mele celor mai bune. Pentru că în perioada în care am scris cartea m-am simțit cel mai bine din toate zilele mele. Probabil, onestitatea după o zi de muncă în oricare televiziune din România ar fi fost mult mai neagră.

2. Cimitirul nu e  o carte. Ce e?

E suma calităților și defectelor mele. E un text pe care l-am scris timp de două luni pentru că n-am avut altă treabă. E un manuscris care a apărut pe piață îmbrăcat într-una dintre cele mai frumoase coperte pe care eu le-am văzut vreodată.

3. Cartea ta are 377 de pagini. Hai să ne imaginăm că ar fi avut 380. Ce ai mai fi scris în celelalte 3 pagini?

Despre exibiționism, poate. Despre Vincent Cassel și Adam Levine. Nu știu de ce i-am neglijat. De fapt, nu cred că ar fi fost OK ca această carte să aibă 3 pagini în plus. Ar fi fost OK să aibă vreo 20 de pagini în minus. N-o să spun niciodată care sunt alea pentru că nu vreau să atrag atenția asupra unor greșeli. Greșeli din punctul meu de vedere.

4. Sunt 4 personaje în carte care nu au nume: părinții, sora și câinele. De ce? 

Într-o primă fază aș răspunde că nu mi s-a părut că au nevoie de nume, pentru că rolul lor e destul de clar în carte. Într-o a doua fază aș răspunde că habar n-am de ce. În a treia fază… Poate din cauză că familia e treaba care îmi lipsește cel mai acut pe lumea asta. Adică am și părinți și soră. Dar nu suntem apropiați deloc. E posibil ca așa să mă fi răzbunat pe ei, lăsându-i anonimi. Am și câine. O cheamă Geta. Ei aș fi putut să îi spun numele.

5. Ce piesă ți-ai pune la înmormântare?

Barbra Streisand de la Duck Sauce. De ce? Îmi plac nucile în perete.

6. De ce ai simțit nevoia de a scrie scenele de sex atât de explicit?

Pentru că îmi place să mă laud.

2 comentarii:

pandhora spunea...

mi-a placut ideea,mi-a placut felul in care ai spus ca CIMITIRUL este "suma calităților și defectelor mele"...
cu siguranta fiecare dintre noi este posesorul unui "CIMITITR" doar ca il numim altfel,asta in cazul in care il numim si in cazul in care suntem constienti de existenta lui :)
o sa iti cumpar cartea,nu am ce face,ma roade curiozitatea :))
regret doar ca nu pot ajunge la nici una dintre cele doua lansari...mi-ar fi placut sa vad...oare ce mi-ar fi placut sa vad? :))

Diana Novac spunea...

Foarte buna cartea! Eu am citit-o pe nerasuflate.