joi, 28 februarie 2013

Inventar. De unde reiese ca m-as putea oricand muta in masina

- bomboane pentru mituit copilul
- acadea pentru mituit copilul cand bomboanele nu functioneaza
- bomboane pentru mama
- servetele de sters pe maini
-servetele de nas
- pantofi 1
- pantofi 2
- cizme
- adidasi
- costum de baie
- geaca piele
- laptop copil
- carti copil
- apa
- suc
- ochelari soare
- umbrela
- fulare (da, mai multe)
- manusi
- caciula
- picaturi de nas
- parfum
- ruj
- strugurel
- ochelari de soare 1
- ochelari de soare 2
- ochelari de soare 3
- balon dezumflat
- balon albastru
- hello kitty, varianta mica
- pungi de cadou- 3
- nuci
- bilete la concertele de peste jumatate de an
- crema de maini
- crema aftersun



PS: nu am trecut vesnicele cd-uri, amenzi de circulatie, tigari,


sâmbătă, 23 februarie 2013

Tiribam Tiribum si gasca Zurli

Am fost la spectacolul Zurli, spectacol anuntat ca cel mai mare pentru copii. Mi-a placut ca spectacolul e interactiv, ca se pune mult accentul pe participare copiilor. Mi- au placut actorii, sint foarte vii si voiosi asa, iti induc o stare de bine. Smarandei i-a placut, desi unele replici erau clar peste nivelul ei. Dar am vazut copii de 4/5 ani absolut incantati de ce se intampla. Spectacolul se reia in aprilie, asa ca nu uitati sa va luati bilete din timp. De data asta a fost Sold Out inca de saptamana trecuta, noi multumim pentru invitatie.





Am mai fost la cateva spectacole Zurli la Clubul Taranului, iarna trecuta practic pe acolo ne-am petrecut-o. Asa ca vi le recomand si pe cele de acolo, sunt saptamanale. Si ii mai stiu din campaniile umanitare, cand au raspuns de fiecare data rugamimntilor Nicoletei, cu toate ca de obicei perioadele de sarbatori sunt unele foarte aglomerate. Au un proiect foarte frumos, acesta, cu spectacolele si petrecerile pentru copii si merita sa ii sprijinim, macar cu aplauzele noastre la spectacol.



M-a deranjat insa plasarea de produse. Adica ok, au pus pe toate scaunele niste pungute in care erau un sapun Touch, un pachet de servetele Touch si un gel de maini Touch. Dar de ce sa zici Touch si in timpul spectacolului, habar n-am. Plus referirile la emisiuni gen Romanii au Talent, destul de frecvente. Dar poate e doar de la mine, cine stie

joi, 21 februarie 2013

Viata in capitala Romaniei, 2013

Parchez. Central. Langa Eva. Vorbeam la telefon, recunosc. Vine un cetatean cu un teanc din acela de chitante, ca cica stau mai mult de o ora? Dau din cap ca nu. Imi intinde chitanta, ii intind 5 lei, astept restul. Imi zice ca se duce la casierie si ca sa ii dau 100 ron, ca imi da el schimbat. In prostia mea greu de exprimat in cuvinte, ii dau 100 de ron. Omul ce credeti ca face? Fuge cu banii.
End of story.
Ca m-am enervat rau pe prostia mea? Da, m-am enervat.
Ca i-am rugat pe urma pe ceilalti parcangii sa ii transmita toate cele bune? I-am rugat.
Ca o secunda mi-am pus problema ca poate se intoarce? da, mi-am pus-o. Asta a fost al doilea moment de prostie. Il regret si pe asta.
End of story 2.

luni, 18 februarie 2013

Confesiuni. Prima recenzie din Valluntar

Confesiuni e prima carte pe care mi-am dorit-o, dupa ce am citit o recomandare a Loredanei Modoran de la All.
E o carte pe nu o lasi din mana dupa ce te apuci de ea. E o carte in stilul american, care vorbeste foarte mult despre familiile disfunctionale si despre efectele acestui tip de familie asupra copiilor. O tema iarasi americana foarte la moda. Parinti alcoolici, casatoriti cumva dintr-o intimplare, care isi varsa nervii, frustrarile si esecurile asupra copiilor.

@Am crescut intr-o casa in care iubirea lipsea. Nici eu, nici fratele meu, n-am fost vreodata sarutati sau imbratisati. Pe parintii mei ii ingrozea faptul ca eram buna la invatatura, caci se temeau sa nu devin o tocilara, o paria. Casatoria lor a fost un dezastru si au ajuns amandoi alcoolici. (...) Intr-un fel, ar trebui sa le multumesc, pentru ca daca ar fi fost niste parinti buni, probabil ca n-as fi devenit scriitoare. Asa, am avut material de lucru din plin. Doua dintre romanele mele au fost publicate, iar cel de-al doilea, Winners and Losers, a ajuns pe lista de bestselleruri a L.A. Times in prima saptamana de la aparitie. Am ocupat posturi de conducere in agentii publicitare din patru orase. Vreme de cativa ani, am lucrat in industria de film. Insa cand am devenit agent literar, nu numai ca mi s-a schimbat radical viata, dar m-am schimbat si eu. Confesiunile reprezinta drumul pe care l-am avut de parcurs pana aici - unul lung si plin de peripetii.“ @

De data asta este povestea reala a lui Jodie Rhodes, agent literar in California. Care devine agent literar dupa ce trece prin mari agentii de publicitate, are relatii cam cu toti sefii ei si reuseste sa realizeze campanii cu adevarat spectaculoase.
despre Jodie Rhodes cititi mai multe aici
Despre carte sunt multe de spus. Desi stilul nu e neaparat preferatul meu, arata o stare de fapt a societatii americane. Pentru ca acolo se vorbeste cel mai deschis despre acest tip de familie despre care scriam un pic mai sus. Despre constrangerile sociale, cu toate ca aparent inexistente, care traiesc insa in educatia primita de generatiile mai varstince. Despre conventiile sociale- nu ne imprietenim cu cei din alte categorii decat noi, pentru ca ne facem de ras.

Si astept comentariile voastre. La 15 comentarii, Valluntarii All planteaza un copac. Campania e sprijinita, pe langa editura, si de cei de la Romsilva.

duminică, 17 februarie 2013

Spectacole pentru copii

Ieri am fost la Mickey Magic Show. Bilete luate din timp, sa fim siguri ca avem. Pret mare, niste milioane, ca deh, sa stam in fata.
Cum a fost? Tehnic, 2 parti de cate 45 de minute, cu pauza de 10 minute. Nu prea lung, Smaranda a rezistat fara probleme. Problema e ca a fost la Sala Palatului, unde jos e o singura toaleta, asa ca in pauza era omor. In fine.
Spectacolul in sine cam overrated, parerea mea. Smarandei i-a placut, nu a vorbit aproape deloc, de unde reiese ca a prins-o, dar nu a ramas cu vreo mare impresie. Prea putin spectacol, prea putine personaje- doar Mickey, Donald, Minnie si Goofy. Partea cu printesele Disney a fost ceva mai spectaculoasa, dar destul de scurta.
Aici un fragment dintr-un spectacol.
Spuneam ca una peste alta ok, doar ca sa tineti minte, daca va mai fi, sa mergeti cu bani la voi. Pentru ca ce se vinde prin holul salii de spectacol este ingrozitor de scump. Adica 60 ron un fel de lanterna cica magica. Resepctvi un bat cu o lumina in varf. Un balon cu Minnie sau Mickey e 25 ron. Inteleg ca pe afara se vindeau cu 10, dar na, noi am lat dinauntru.

Acum, ce mai e de vazut prin oras? Am mai fost la Tandarica la Mica Sirena, foarte frumos, ne-a placut mult. IAr sambata, pe 23 februarie mergem la Tiribam tiribum, al celor de la Zurli. Se vrea a fi primul si singurul show pentru copii din Romania. Mai multe detalii aflati aici
Va povestesc dupa.

miercuri, 13 februarie 2013

Valluntar pentru a doua oară

Campania Valluntar e una dintre cele mai frumoase pe care le stiu eu. Am avut contacte cu mai multe edituri din Romania, unele dintre ele au fost o mare dezamagire, cei de la All insa sunt cu totul si cu totul speciali. O gramada de evenimente foarte frumoase, o gramada de implicare sociala....
Anul acesta, regulile la Valluntar sunt simple. Bloggerii care se inscriu primesc cate 2 carti, scriu recenzii si primesc, pentru fiecare 15 comentarii cate un copac. 
Daca o recenzie are mai mult de 15 comentarii,  celelalte comentarii se vor cumula cu comentariile de la alte recenzii, de pe alte bloguri, si la 20 de comentarii, o echipa a Grupului Editorial ALL va planta un copac intr-un loc ales de ROMSILVA.

Daca va intereseaza, va puteti inscrie si voi, pana pe 17 februarie. Pana acum s-au inscris 200 de bloggeri. Ceea ce inseamna minimum 400 de copaci plantati. Sunt sigura ca toata lumea va face eforturi sa primeasca darul :))
Eu am primit azi cele 2 carti, nu va spun care sunt. Va recomand insa cam toate titlurile lr. Va recomand Sanctus si Cheia, va recomand Guillaume Musso, inteleg ca Soseaua Catelu 42 e o carte pe care merita sa o cititi...Hai sa plantam impreuna.



despre campania asta v-am povestit si anul trecut aici

vineri, 1 februarie 2013

Casa cu gemene

Cea mai noua aparitie in lista magazinelor care nu trebuie ratate este Casa cu Gemene.  E magazinul unui fost coleg, Claudiu Perusco, mare om, mare caracter, sa ma credeti pe cuvant sau sa va duceti sa il vizitati la magazin. Gemenele sunt fetele lui, fireste. Ce gasiti la Casa cu Gemene? Cea mai buna smantana din lume. Chiar cea mai buna. Un fel de frisca asa. Pe care o mananci pe paine in cantitati industriale.
Mai gasiti un cascaval doar putin afumat. Doar atit cat trebuie de fapt. Eu sunt destul de carcotasa la cascavalul afumat, de cele mai multe ori e prea afumat sau prea sarat sau sau sau. E, asta e senzational. Azi au avut si placinta cu branza, nu va mai povestesc, n-are rost.
Mai au telemea si cas, mai au unt, mai au branza framantata. Deocamdata de vaca toate. Dar cauta prin tara si oi si capre. Branza o face un domn in Alba special pentru Casa cu Gemene. Iar Claudiu umbla prin tara sa gaseasca furnizori de incredere. Magazinul e deschid doar in week-end.