vineri, 31 octombrie 2014

Festivalul de Teatru Independent si alte recomandari

Saptamana viitoare are loc Festivalul de Teatru Independent, gasiti aici programul si prezentarile pieselor.

Teatrul independent a prins destul de bine in romania ultimilor ani. Productiile sunt de mai mica amploare, dar de obicei sunt foarte ok.
Apropo de teatru, sa mergeti sa vedeti si Titanic Vals, la Odeon. Eu nu il vazusem , l-am vazut luna trecuta la Festin pe Bulevard (festivalul de teatru organizat de cei de la Nottara). E senzationala montarea, impecabila, de la costume la ce vreti voi.
Si sa mergetisi la "Acum ori Niciodata", deocamdata nu e programata, dar o gasitit pe pagina Asociatiei Inspira. In regia lui Mihai Constantin, as mai vedea-o de cateva ori.
Mergeti si la Opera, stagiunea abia s+a deschis. Opera Romana e una dintre putinele institutii de cultura de la noi adaptata perfect vremurilor. Eu vreau la Traviata si la Hansel si Gratel, inteleg ca e o montare de exceptie

Apoi, din 7 noiembrie e in cinematografe si Patimile Mariei, unul dintre cele mai bune filme ale anului. Iar de azi incolo Parada Film organizeaza o expozitie de fotografie dedicata acestei pelicule, in Alt Shift, din Control.
Expozitia reuneste 14 femei celebre din teatru, social media, fashion si showbiz, care au acceptat sa pozeze cu o coroana de spini pe cap, la fel ca si personajul din afisul filmului.

Mos Nicolae, liste, obsesii organizatorice

Ca am o obsesie pentru liste si organizari, e deja o informatie binecunoscuta. E, apropiatul Sarbatorilor inseamna o gramada de liste. Smaranda e nascuta aproape de Craciun, asa ca pe langa obisnuitele cadouri, mai trebuie si o petrecere si cadouri de ziua ei si tort si si si si. Ca sa nu ma suprapun si nici sa ma aglomerez, desigur ca am comandat cadourile pentr Mos Nicolae acum vreo 3 saptamani. M-am panicat un pic, ca nu erau pe stoc si au venit abia zilele trecute. Dar totusi, mai e mai bine de o luna, deci chill.
In fine, de fapt vroiam sa scriu despre cantitatea de cadouri si despre incercarile de a o face sa nu fie excedata de prea multe, astfel incat sa nu se plictiseasca, sa nu se mai bucure de ele, etc.
Asa ca Mos Nicolae inseamna carti si o pereche de pantofi. Pantofi pentru ca mi se pare ca se leaga cu Mos Nicolae care lasa cadourile in pantofi. Ma gandesc chiar sa o pun sa lase o pereche care nu ii mai vine sa ii dea Mosul altui copil si Mosul sa ii lase perechea noua. I-am mai luat si pana acum pantofi, dar era mai mica, nu stiu daca isi va aminti ca n-a fost asa.
Si carti. Anul acesta le primeste pe cele despre care am mai scris.





Le gasiti pe toate aici




Liste utile pentru ajutorii de Mos, aici 
Despre Craciunul trecut , aici 
Lista dezorganizata de anul trecut, aici

joi, 30 octombrie 2014

Leonard Cohen, Cronica de Familie, Mary Poppins si altele

 Pe Leonard Cohen l-as asculta ore in sir, am melodii pe care le-am ascultat de zeci de ori pe repeat, fara sa mi se para vreodata plictisitoare. Am fost, desigur, la toate concertele lui de la Bucuresti. Si sper sper sper sper sa vina si cu ultimul album, Popular Problems si la noi. 

Sigur, as vrea sa vina si Sting cu ultimul album, si la el am fost la toate concertele de la noi. Cu exceptia unuia, am impresia, nu mai stiu exact. 
Oricum ambele albume sunt senzationale, de la versuri la muzica, la tot. 

*****
Sunt in perioada in care recitesc carti care mi-au marcat adolescenta. Acele carti pe care le tii minte la virgula o viata. Superficiala fiind de mica, pe mine nu m-au marcat marii scriitori rusi, asta e, nici literatura serioasa. V-am mai spus probabil ca am citit Pe aripile Vantului de zeci de ori. Acum am reinceput cu Forsyte Saga, a lui John Galsworthy, cred ca la prima lectura m-am indragostit de Anglia, de Londra, de englezi, de atmosfera, de ploi, de umbrele, de parcuri, de Tamisa, de parcuri. In fine, de tot. 
Mi-am comandat si Cronica de Familie a lui Petru Dumitriu, iarasi o trilogie pe care am citit-o de mai multe ori si cred ca e cazul sa o iau de la capat, dupa 20 de ani. 

****
Si, cumva tot in context, ma bucur foarte foarte tare ca Smarandei ii place Mary Poppins. E moarta dupa el, l-a vazut deja de vreo 10 ori. Mi-a fost teama ca n-o sa ii placa, pana la urma e un film facut acum 50 de ani, dar n-a fost asa. E fascinata de Mary Poppins, vede filmul de 2-3 ori pe saptamana si alearga prin casa strigand Daca bancile Angliei stau, Anglia sta, daca bancile Angliei cad, Anglia cadeeeee (desigur, cade si ea cand spune asta) . Abia astept sa fie pregatita sa ii citesc si cartile sau, de ce nu, sa le citeasca singura. Sunt printre primele carti pe care i le-am cumparat, pe cand ea inca nici nu se nascuse.  
Pentru cei care n-au vazut, recomand Save Mr Banks, am scris despre film aici  

miercuri, 29 octombrie 2014

Costumele, conceptia si regia, by S

Ceea ce vedeti in lucrarea de mai jos reprezinta 3 printese, dintre care aia cu par lung lung lung lung si blond e Rapunzel, aia cu codute impletite e Budibudibudihu si cea de-a treia nu se stie, dar in fine, probabil e mai putin important.
Acum, poate ca pare banal, dar pe mine m-a dat sincer pe spate toata aceasta operatiune. Adica ea si le-a imaginat, ea le-a conceput, ea si-a decupat hartia, ea le-a desenat, ea s-a gandit sa faca rochia si parul din hartie creponata si fetele cu carioca. Eu, fiind si exceptional de lipsita de orice fel de talent, nu as fi reusit vreodata sa imi imaginez asa ceva, dar sa mai si realizez. Ce e drept, cand i -a venit ideea sa ii faca uneia dintre printesele astea cozi am auzit-o zbierand brusc Ce tragedie, acum trebuie sa impletesc hartie creponata



Daca sunt mandra? Sigur ca sunt. Foarte

marți, 28 octombrie 2014

Din nou despre parfumuri

Amintirile mele, de-o viata incoace, sunt extrem de legate de parfumuri. Am tot scris despre asta. Si despre cum, de exemplu, gasirea unui rest de parfum din categoria preferatelor pe undeva prin masina mi-a schimbat o zi cu 180 de grade. 
Parfumurile mi-au marcat perioade din viata. Daca -mi vine in minte Love in Paris (Nina Ricci), imi vine in minte perioada in care stateam mai mult prin avioane decat acasa. E parfumul care a fost cu mine prin toata lumea asta si care e parte din vremurile acelea. La fel si Premiere Jour, tot de la Nina Ricci, stiu ca la momentul la care il purtam il mai folosea cineva, nu mai stiu cine, dar il simteam de la distanta si stiam ca apare persoana respectiva.
Ca nu sunt fidela, si asta am mai spus. Am crezut  atunci cand am descoperit tamaia ca gata, m-am potolit. Orange Star si Aqua di Salle sunt si acum pe primele locuri, dar la fiecare cateva luni, maximum un an imi trebuie ceva nou.
Anul asta mi-am amintit, parca spre inceput de vara, ca atunci cand am mirosit Aqua di Salle am mai mirosit si Aqua di Zucherro, tot de la Profumum. Si care miroase exact ca zaharul un pic incins, minunat parfum. Intre timp nu se mai gasea in Romania de loc, am tot inceput sa caut inlocuitori, pana am ajuns la esenta. Care esenta e de fapt vanilia. Imi plac parfumurile care nu amesteca foarte mult esentele, imi trebuia o vanilie cat mai vanilie. Aqua di Zucherro nu mi-a mai iesit in cale, insa la Strasbourg am dat peste Beyond Love, de la Killian.  E pe baza de tuberoze, cam greu, ce e drept, dar pe mine seamana bine cu vanilia. Nu e insa exact exact exact ce trebuie.
Azi m -am intalnit insa cu Profumi del Forte, mai exact cu Versilia Aurum. Care are in baza o gramada de vanilie si de pastai de Tonka. Si asta are niste tuberoza, nu inteleg de ce e peste tot, dar se mai apropie. Totusi visez in continuare la Aqua di Zucherro.

Si pentru ca spuneam ca-s infidela, in ciuda cautatului de vanilie, mi-am cumparat din nou Isis, de la Agonist. Care, am mai zis, aduce mult cu Marilyn, de la Nez a Nez, care nici el nu mai e adus de nimeni in Romania.
Ceea ce e usor enervant, caci ce ma fac eu cu amintirile mele, daca nimeni nu mi mai aduce parfumurile.

vineri, 24 octombrie 2014

Oscar de la Renta si memorabilele sale rochii


Celebra rochie de la intalnirea lui Carrie cu artistul rus, intalnire care s-a petrecut de fapt la Mc Donald s. (Rusul, Alexandr Petrovski was not ment to be, pe cuvant)



Si altele, dintre preferatele mele, desigur.



(sursa foto: Ney York Magazine)

Aici, mai multe dintre rochiile cele mai frumoase facute de Oscar de la Renta.

joi, 23 octombrie 2014

Ce-ati facut cu Bridget Jones

Vuieste lumea dupa ultima aparitie publica a lui Renee Zwelleger. Vuieste, pentru ca actrita nu mai arata deloc, dar deloc, asa cum arata in rolurile cre au facut o faimoasa. De fapt nu mai arata deloc ca ea insasi. Ca sunt operatii estetice, ca sunt doar fillere cu diverse pe care si le -a facut sau nu si le a mai facut. cert e ca rezultatul e urmatorul:
(sursa foto: Getty Images, via Time)
Sa ne intelegem. Nu am nicio problema cu operatiile estetice. nici cu botoxul. nici cu acidul hialuronic. Nici cu vitaminele. Dimpotriva, mi se par niste inventii senzationale la care daca ai chef sa apelezi, poti sa o faci fara niciun fel de problema.
Nu stiu insa care ar trebui sa fie limita, daca exista o limita, daca e ok sa ti se schimbe intreaga fizionomie si sa nu mai fi aceeasi persoana, cel putin din punct de vedere fizic. Sigur ca mai toate actritele si-au facut cate una alta, la Nicole Kidman e evident botoxul, dar e tot Nicole Kidman, nu cred ca o poti confunda cu altcineva. Ceea ce nu e cazul cand vorbim despre cea care a fost Bridget Jones si cea care e acum.
Ea, adica Renee, zice asa: Sunt bucuroasă că oamenii cred că arăt diferit. Duc o viaţă diferită, mult mai împlinită şi mai fericită; sunt încântată că, poate, aceste lucruri se observă“
Se observa, desigur, si ca nu are niciun fel de rid pe frunte, deci cumva varianta ca nu si a facut nimic e putin probabila. Nu ca n- ar fi oricum



Am cautat fotografii de ale mele cam la aceeasi distanta in timp ca cele ale lui Renee Zellweger. Sunt transformari absolut evidente, dar in fine, mi se pare evident ca e vorba despre aceeasi persoana :)) Ceea ce nu pot spune despre fosta Bridget Jones.



Un articol din Time, aici,
Un alt articol despre cum s-au schimbat 17 vedete in urma operatiilor estetice, aici

miercuri, 22 octombrie 2014

Room tunning

Acum 5 ani, cam pe vremea asta, lipeam diverse autocolante prin camera ce avea sa devina a Smarandei. Cu o gandire, niste copacei, niste bufnite, niste oi, na, ce ne trecea noua prin cap la momentul ala. Aproximativ 30, sa zicem. De diversi din astia care s-au transformat ulterior in povesti.
Vreun an, poate spre 2, au rezistat in varianta initiala.
Pe urma a inceput sa ii decojeasca de pe pereti.
Pe urma a inceput sa deseneze, pe aceiasi pereti. Teoretic avea la dispozitie un perete intreg din bucatarie sa-si arate talentele, practic s-a extins si in toata camera ei. A desenat, a trasat linii, a impartit teritorii, a creat personaje, a plantat copaci, a construit case, a nascut un univers.
Week -end-ul trecut insa, a trecut la nivelul urmator. A luat un caiet din acela intreg de abtibilduri (pentru cine nu stie, astea inseamna cam 10 pagini din acelea mari de mii de zane, fluturasi, cai, coronite, ciorapi, fuste, rochii, pisici, caini, porci si asa mai departe) Pe care, desigur, i-a lipit. Cam asa (asa e toata camera, nu va imaginati ca e doar un colt)
Pana aici, nicio problema. Problema apare insa la lipirea 3d, daca ii pot spune asa. Si pe zone intens folosite. De exemplu, e aproape imposibi sa folosesti clanta usii, pentru ca acolo stau niste balerine. La fel de imposibil e sa deschizi si usile de la dulap, pentru ca si acolo-s niscaiva zane. 


marți, 21 octombrie 2014

Premiul literar Augustin Fratila

E o onoare pentru mine sa citesc din nou romanele finaliste ale premiului literar „Augustin Frăţilă”- romanul anului 2013. Premiul e acordat de Philip Morris Trading. Cu siguranta vor fi din nou discutii legate de calitatea, cu ghilimelele de rigoare, a celor care vor stabili ierarhia, dar pana la urma important e scopul. Si ma bucur sa vad ca proiectul asta merge inainte. 


Romanele finaliste sunt urmatoarele:
1. „Un singur cer deasupra lor”, de Ruxandra Cesereanu, Bucureşti, Ed. Polirom, 2013
2. „Kinderland”, de Liliana Corobca, Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 2013
3. „Jurnalul unui cântăreţ de jazz”, de  Bujor Nedelcovici, Bucureşti, Ed. Allfa, 2013
4. „Boala şi visul”, de Dan Stanca, Bucureşti, Ed. Tracus Arte, 2013
5. „Negustorul de începuturi de roman”, de Matei Vişniec, Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 2013

Acestea au fost selectate de juriul de specialitate format din criticii literari Alex. Ştefănescu, Tudorel Urian şi Daniel Cristea-Enache din cele 65 de romane înscrise în competiţia pentru  10 000 de euro. Gasiti mai multe informatii aici


luni, 20 octombrie 2014

O zi cu lumina

Duminica dupa amiaza, parcul Bordei

joi, 16 octombrie 2014

Mii de tunete

Micile chestii gri care dupa parerea mea sunt niste dinozauri reprezinta de fapt o familie de tunete

miercuri, 15 octombrie 2014

Les saveurs d yveline si alte minunatii

Ce inseamna les saveurs d yveline? Inseamna in primul si in primul rand caramel sarat facut aici, la noi, care e surprinzator cam la fel de bun ca cel din Franta. Un pic diferit, dar doar un pic si nu in rau. 
L- am descoperit la V for VErde, week -end -ul trecut. Cand am cumparat si caramel cu cacao, pe care Smaranda il numeste dulceata de ciocolata. Al treilea caramel e cu cafea, le- am cumparat pe toate, caci de multe ma pot feri, dar de caramel nu. 


Afacerea este a doi francezi, veniti in Romania de cativa ani, iar produsele le gasiti prin bacaniile mai dichisite, pe la Carturesti si evident pe site -ul lor. 

(Yveline Bonora: M-am nascut in sudul Frantei, pe Coasta de Azur, si am fost crescuta de doi parinti talentati: mama, pasionata de bucatarie, si tata, pasionat de gradinarit. Ei m-au facut sa descopar toate fructele exotice care cresc in climatul local: citrice, kiwi, banane, nucsoara, smochine, feijoa, fructul pasiunii. Mi-am petrecut toate vacantele de vara la ferma bunicilor mei din Normandia si o ajutam pe bunica sa stranga recolta de fragi, coacaze, pere si toate celelalte fructe din livada; apoi, atunci cand am crescut, am inceput sa prepar dulceturi delicioase sub atenta ei indrumare.  (interviul aici)

Apoi, pe scurt, tot recent am descoperit eclerele de la French Revolution. Eu nefiind un fan al eclerelor, dar cel cu caramel sarat iti taie respiratia. Cand am intrat prima data am cumparat 4, pe primele 3 le-am mancat in masina. Ii gasiti pe o straduta prin spatele Ateneului. Site-ul e aici

Stiu ca nu se leaga aici, dar cu siguranta nu voi mai scrie un post separat despre asta, in Carrefour-uri si in diverse magazine mari a aparut un magazinas al celor de la Zimbria. Nu prea cumpar mezeluri, dar aici au o gramada de lucruri ok si destul de curate, aparent. Si branzeturile mi s-au parut in regula.

Si ca tot e sezon de gripe, viroze si alte raceli, prin iarna trecuta parca, am cumparat de la Casa cu Gemene un spray de gat pentru copii pe care l-am pierdut prin casa. Si care s-a dovedit insa excelent acum, la prima tura de raceala. Spray-ul e de la Prisaca Transilvania, de unde am cumparat tot acum la targ o solutie cu propolis pentru aerosoli. N-am incercat-o, dar in loc de toate mizeriile de le punem acolo, cred ca e o alternativa. Macar pentru raceli usoare.

marți, 14 octombrie 2014

Arts and crafts

Smaranda deseneaza, coloreaza, lipeste, dezlipeste, plastilineaza si alte din astea la capacitatea unei fabrici. Adica tone tone tone de diverse lucruri. Lipeste sclipiciuri, le dezplieste, face colaje, origami-uri, cam tot ce n-am fost eu in stare vreodata sa fac. Acum, problema e ca productia ei depaseste capacitatea de depozitare. Iar ea tine foarte mult la absolut toate lucrarile ei, evident. Le mai strangem in cutii, dar am vazut recent la o prietena o metoda si mai buna. Plus ca e decorativa. Respectiv se iau niste rame de la Ikea- roz, in cazul nostru, i se spune copilului sa aleaga ce vrea sa ramana posteritatii, dupa care i se spune sa le si lipeasca in rama respectiva, ca doar sunt ale ei, cine sa stie mai bine cum sa le puna in valoare.

luni, 13 octombrie 2014

Fata cu trandafiri

De ceva vreme, nu mai stiu de cand, ma tot lovesc, cu ghilimelele de rigoare, de o fata. Pe Facebook ma lovesc de ea, adica imi tot apar postarile ei in Timeline. Azi un trandafir, maine o poza, poimaine niste versuri- eu nefiind cea mai pasionata de poezie din lume- ba o pisica, ba o Lola, ba ceva, in fine. Ba o ploaie, sa nu uitam de ploaie. ASta e poza ei de profil, ca sa stiti. 
Ei bine, si pentru ca mi s-a parut ca Veronica, caci Veronica o cheama, e un personaj pe care merita sa il cunoasteti si voi, iat-o pe Veronica. Plecand de la trandafiri

  1. Veronica despre trandafiri 

Imi plac trandafirii dintotdeauna. Ei si toate florile, dar vara asta m-am pierdut de cateva ori in gradina cu trandafiri a prietenei mele si m-am indragostit de ei. Irina, o fosta colega de facultate si draga prietena, e pasionata de trandafiri, are acasa mai mult de o suta de soiuri. La intalnirea de zece ani de la terminarea facultatii ne-a adus trandafiri si pentru ca eu m-am bucurat foarte tare in fata lor – erau multi, de toate felurile si culorile, eram coplesita - m-a invitat de cateva ori la ea. N-as mai fi plecat, m-a facut sa visez sa am si eu o gradina atat de ingrijita, cu trandafiri mereu infloriti. Pana atunci, din fiecare vizita ma intorc acasa cu bratele pline de trandafiri colorati, pe care ii asez frumos in vaze si ceainice si ma sedez cu frumusetea lor. Si-i las la geam, sa se bucure si vecinii mei, dimineata la cafea (una dintre cele mai frumoase amintiri e un “uau” care s-a auzit in tot cartierul, venea de la vecina mea care i-a descoperit intr-o zi la fereastra)



2.Veronica despre trandafirul ei preferat
     

Ah, ma pui in incurcatura. Sunt ca un copil in fata unei vitrine cu jucarii, vreau si papusa aia si jocul ala, pe toate le vreau. J Sunt atat de diferiti si atat de frumosi toti incat nu pot alege un singur trandafir, insa imi plac in general toti trandafirii englezesti, care-s un amestec perfect de parfum si fragilitate. Dar ca sa iti dau cateva nume: Rose de 4 Vents, un trandafir rosu intens, bogat, Edith Piaf, tot un trandafir rosu, cu petale mari cu parfum puternic sau Princess de Monaco, un trandafir roz, alb cu roz cumva. Sigur, acum imi vin in minte si Teracota si Sisley si Monet si Micul print (daaa, e si un Mic print intre ei) si Falstaff si chiar si William Shakespeare, un trandafir rosu, mai mic, dar cu parfum special. Da, negresit sunt doar un copil in fata unei vitrine cu jucarii.


3. Veronica despre numele trandafirilor (caci veti descoperi ca trandafirii au si ei numele lor)
        

Initial le-am aflat de la Irina, prietena mea, apoi am tot colindat Internetul. La prima intalnire din gradina ei am fost fascinata de felul in care vorbeste despre fiecare. Sa stii numele a peste o suta de trandafiri mi s-a parut incredibil. Sigur ca nu toti au nume spectaculoase, dar multi trandafiri poarta nume celebre. Uite, e si unul Liv Tyler, roz pal, daca-mi amintesc bine. Dar preferatii mei sunt Sisley, Monet si Utrillo, cu petale pictate parca. Uite-i si la o sueta, la mine-n ceainic.
4. Veronica despre Lola, catelusa ei, cea care a devenit mama de pisici 


       Lola e o catelusa foarte speciala. Am gasit-o pe strada acum aproape un an, o intalnire miraculoasa, mereu ma intreb care dintre noi a fost mai norocoasa. In ce priveste povestea cu pisicile amuzant e ca ei nu ii plac, pe cele din casa doar le tolereaza, pe cele de pe strada le-ar ciufuli daca ar ajunge la ele. Numai ca vara asta, cand am salvat trei negri mititei de cateva zile, abia deschisesera ochii, ii hraneam cu seringa, ea s-a aratat foarte interesata de ei inca din prima zi, roia in jurul cutiei, la un moment dat s-a asezat langa ei, ei au inceput sa o caute, stateau lipiti de ea, iar dupa doua zile a aparut laptele. La inceput am crezut ca e un simplu episod trecator, o intamplare, dar nu se dezlipea de ei, i-a crescut trei saptamani, le-am gasit familii, au plecat, a devenit apatica, nu mai manca, plangea mereu (ea fiind o catelusa foarte cuminte), dupa cateva zile o prietena a gasit alt pisoi mic, pe care l-a primit imediat, asa ca Lola a continuat povestea inca o luna. A fost o vara de pus la buzunarul din stanga sus.



5. Veronica despre poezie. Si mai exact despre poeziile pe care le posteaza ea si care sunt scrise de Nuta Istrate Gangan. 


      Nuta Istrate Gangan e o poeta stabilita in America, am descoperit-o din aproape in aproape, pe Facebook. Cred ca am gasit-o pe profilul unei prietene ce distribuise o poezie care negresit mi-a placut atat de mult incat trebuia sa mai citesc si altele. Tin minte ca era tarziu, imi era somn, dar nu puteam sa dorm pentru ca trebuia, cu accent pe trebuia, sa citesc toate versurile pe care le gaseam la ea pe wall sau la o cautare pe Google. Eram vrajita.
 vom vorbi despre salcami si despre pasaridespre arsita si despre ploaia care vine intotdeauna dupa arsitapoate vom aminti printre franturisi despre inimi condamnate la neuitarevom zambi amintirilorsi vom incerca stingheri sa pretindem ca nimic nu s-a intamplatde la ultimul nostru sfarsit de lumenici macar nu vom folosi cuvintestiuochii nostri au alfabetul lordegetele au stiut intotdeauna sa gaseasca locuri neatinse inca imi vei spune mintind dulceca am ramas la fel de frumoasaiti voi spune mintind desigur ca am ramas frumoasa doar pentru tinein timp ce respiratia ta imi va mangaia cearcanele adancivom expira aerul inmiresmat cu iasomieultima picatura de coniac de pe buzele acelea calde si asprecare mi-au sfintit primele saruturiimi va intarata simturilecoapsele mele vor flirta cu palmele rotunjiteintr-o incercare de apropiere sau despartire inimile noastre vor face cateva salturi mortale apoistrainine vom indeparta fara sa intelegem niciodata de ce Uite, si in fata poeziilor ei sunt tot un copil langa o vitrina cu jucarii, asta e doar una dintre multele pe care le-am descoperit in noaptea aceea. In fiecare dimineata imi beau cafeaua cu versurile ei, foarte in acord cu inima mea, poezia ei are mereu ceva sa-mi spuna. Din clipa in care am descoperit-o n-a fost zi in care macar un vers sa ma atinga, o port cu mine mereu. Acum poate fi gasita si pe amazon.com, cu volumele Nu vreau sa fii singur in noaptea aceasta, acolo unde se sfarseste disperarea, No one dies of a broken heart (no one lives). 6. Veronica despre ce ii place si ce nu ii place la lumea de azi         Incep cu un zambet. Vestea buna e ca balanta inclina mult in favoarea campiilor insorite. Poate ca am invatat in timp sa privesc numai partea luminoasa a povestilor sau am creat un zid care ma desparte de raul lumii. Dar ma doare absenta impulsului de a iesi din zona de confort pentru a intinde mana cand e nevoie de noi si, pe de alta parte, cred ca ne lipseste complet toleranta si pentru ca nu vad o iesire incerc sa ma imunizez si in fata lipsei ei. E ciudat uneori, cand mi se spune ca nu sunt reala, ca zilele nu pot fi toate doar soare si fluturi, dar eu cred ca se poate daca investim suflet in ele, iar eu - cand m-am despartit pentru totdeauna de fratele meu, care a murit intempestiv acum aproape patru ani – am inteles ca viata e pe zile, ca si eu pot sa nu mai fiu maine, ca maine e un dar, nu o certitudine si-atunci incerc sa fac din fiecare zi una de pus la buzunarul de la piept, fluturii mei sunt mereu in zbor. 
     Iar oamenii care se opresc din goana dupa lucruri pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie, oamenii care fac voluntariat pentru cauzele in care cred, oamenii care nu trec nepasatori pe langa un om sarman sau un caine abandonat, oamenii care se arunca in gol, de la inaltime, ca sa fie liberi sa isi urmeze visele, oamenii care sunt in stare sa taca langa tine ceasuri nesfarsite, dar sa fie acolo, cu tine, sa te imbratiseze pe tacute, ei sunt lumea mea frumoasa, pe care o descopar in fiecare zi.





Si acum, urmeaza : 
Micul Print


Alfred Sisley, Claude Monet, Maurice Utrillo





      

duminică, 12 octombrie 2014

vineri, 10 octombrie 2014

Micul Trianon, cai, ogari si ceva emotii

Smaranda a fost ieri, cu gradinita, la concursul de cai Karpatia Horse. E un eveniment la care vroiam sa mergem oricum, daca nu mergea cu gradinita.
Are loc pe domeniul Cantacuzino de la Floresti, acolo unde palatul este numit si Micul Trianon.



Povestea domeniului o gasiti aici, e frumoasa, chiar daca nu mergeti la concurs, merita sa o cititi
Dar, mai bine va duceti. O sa fie atelaje cu cai, o sa fie ogari, o sa fie masini de epoca. E parcul de acolo care e minunat, e in stilul marilor castele de pe Valea Loarei.
Daca nu aveam alt program in week-end, mai dadeam o tura.
PS: foarte foarte ciudat momentul ala in care astepti sa vina autocarul cu copii. A fost prima data pentru mine. Au mai fost in excursii, dar nu asa lungi, asa ca impactul n-a fost asa mare. Dar oau, oare cand a trecut atata timp incat eu sa nu fiu aia din autocar si sa ma uit de la distanta daca ma asteapta mama….Foarte ciudat, pe cuvant

Unde mergem cu copiii

Ca tot vine iarna si trebuie sa ne mutam prin interioare, cine unde mai merge cu copiii? La ce cursuri sau ateliere ati mai fost si au fost ok? Bine, si cele care n-au fost ok merita mentionate, ca sa le evitam. Cursuri de teatru, de desen, de pictura, de dans, de astronomie, intot, unde si pe unde.
Noi am tot fost in ultima vreme la Fundatia Calea Victoriei, v-am spus.
La piesele de la Tandarica si de la Creanga, dar astea sunt deja clasice.
Asteptam pinguinii din Madagascar, dar mai e o luna.
La locul de joaca cu escalada din Carrefour Baneasa.
Vrem la opera, la Hansel si Gretel, inteleg ca montarea e foarte tare.
Mai mergem la Asociatia Da de ce, problema e ca de obicei incep la ora 10.00, in week-end, ori nu suntem in stare sa ajungem la ora asta, din pacate.
Vrem la Clasic e Fantastic, doar ca nu mai inteleg nimic din cum functioneaza, plus ca sistemul ala cu luat bilete de la casa, doar cu program fix etc il face cam greu de prins.
Asa. Plus restaurante. Ceainarii. Cofetarii. Locuri child friendly. CA se tot inchid si se tot deschid de la sezon la sezon.
Cu update, tocmai am gasit asta . Atelierele de la Muzeul Antipa. Si mi am amintit, duceti copiii la Gradina Botanica. E minunata toamna.
Cu inca un update, Funny Circus
Atlfel, cursuri de astronomie stiti pe undeva?
Deci. Unde?

marți, 7 octombrie 2014

Lectii de italiana

Daca vreti sa invatati italiana,  Naty  va preda.


Va reamintesc ca mai sunt locuri libere la grupa de nivel A1. Programul este marti si joi de la 18.30-20.30.  Costul modulului este 500RON si dureaza 2 luni, 36 de ore.
In formare mai este si grupa d enivel A2. Programul este luni si miercuri de la 18.30 la 20.30. Costul modulului este 500 RON si dureaza 2 luni, 36 de ore.

Locatia unde se desfasoara cursurile este Str. Zborului, nr. 8, ap. 11 (zona Piaţa Unirii), sector 3, Bucureşti, România, mai precis aici http://www.linguatranscript.ro/wp-content/uploads/2012/05/harta-linguatranscript.jpg
Va astept intrebarile si intentiile de inscriere la adresa de email natybadea@yahoo.com.

Diana Maria Scripcariu

Notati-va urmatoarele nume:
Diana Maria Scripcariu
Diana Maria Pohl
Radu Scripcariu

Aceste nume ar fi bine sa apara usor in google search, pentru ca alte persoane naive sa nu isi mai ia teapa pe care si-a luat-o Ada. Toata povestea o gasiti la ea pe blog, in esenta a pierdut 2.000 de euro pentru ca a avut incredere intr-o persoana pe care o cunostea de ani de zile.

luni, 6 octombrie 2014

Doua recomandari

In primul rand un blog. Mic atelier de creatie. E poate cel mai frumos blog pentru copii pe care il citesc eu de ani de zile, plin de idei, frumos si ingrijit scris. Am aflat de acolo de o gramada de carti care au devenit hituri pentru Smaranda. Nu stiu cum sa ii multumesc ca exista, asa ca pot doar sa va invit sa o cititi.
tocmai ce am aflat de cartile ilustrate de Eve Tharlet, le am trecut pe lista pentur Mos Nicolae. (da, in ciuda aparentelor, am unele lucruri la care sunt foarte organizata, de exemplu la liste :))
Tot de la ea am aflat anii trecuti de niste cartulii senzationale, ilustrate cum putine sunt in Romania, pe care le citim de 2 ierni la rand. Sunt ilustrate cu catifea, sunt bune si pt copiii mici, carora le place mult sa atinga lucrurile. N are rost sa va povestesc eu, cititi aici, aici si aici

A doua recomandare e magazinul Hiphip. Mi-am amintit de el pentru ca recent l -am recomandat de 2 ori, prima data pentru salopeta de ploaie care pentru noi a fost o minune. Cand era Smaranda mica singura culoare disponibila era bleumarin, acum au cam de toate. Apoi, tot acolo gasiti si cizme de cauciuc in marimi foarte mici. tot asa, cizmele cu gaste au fost purtate vreo 2 ani si acum le am dat mai departe. Nu le mai vad acum pe site, dar iarasi, sunt foarte multe modele disponibile. Tot de acolo va recomand caciulile tip cagula din lana merinos. Iarasi pe vremuri (vai de capul meu cum trece timpul) erau foarte putine modele si culori, dar Smaranda a facut 2 ierni cu cagula maro. Pe care ulterior a refuzat-o, evident pentru ca e maro. Acum au multe culori, tot pandesc una mov sau una galben pentru marimea mai mare. Asta e intr-adevar o problema, desi modele sunt mult mai multe, sunt foarte multe stocuri epuizate. Ceea ce e cam ciudat fix acum, in inceput de sezon.


PS: Nu ratati la anul, daca ati ratat anul acesta, Festivalul International de Teatru pentru Copii.  Noi anul asta am fost la Fluturii, spectacol care vine din Italia, e interactiv, foarte colorat si la Spectaculoasele Baloane de Sapun, din California. Am avut bilet si la Imbratisari, dar n-a fost sa fie, din cauza de trafic.

vineri, 3 octombrie 2014

Colectiile de primavara- vara 2015

In urma unei atente si indelungate analize, au rezultat urmatoarele highlights-uri.
1. 
Paul& Joe, intreaga colectie aici 
2.
Veronique Branquinho, colectia aici

3. Eleganta Dior e eleganta Dior, orice am zice

4. si Elie Saab. Nu exista rochii lungi care sa pice mai bine decat cele de la Elie Saab in lumea asta
Colectia intreaga o gasiti aici. Toate fotografiile sunt din Vogue. E interesant ca desi vorbim despre colectiile de primavara vara e foarte mult negru. Ceea ce din punctul meu de vedere e absolut perfect.






Palatul Vechiturilor

Cu siguranta toti am fost uneori in situatia de a avea in casa lucruri care nu ne mai folosesc, de care ne impiedicam, pe care dintr-un motiv sau altul nu avem cui sa le dam. Eu donez majoritar, dar unele lucruri chiar nu mi vine sa le dau asa, pe gratis. Asa ca, daca vi se intampla, incercati sa cautati Palatul Vechiturilor. n-am fost, recunosc, dar ideea mi se pare foarte buna. Concret, inchiriezi spatiu acolo, ei vin si sa le ridice de la tine de acasa daca ai nevoie, etc.


Ce este: În magazinele noastre poți cumpăra si vinde zilnic tot felul de lucruri...atat vechi cat si noi, tipice targurilor duminicale. Esti iubitor de antichitati sau ai buget restrans? Cotrobaie dupa comori prin stocurile aflate intr-o continua schimbare, prin rafturi, pe umerase sau in vitrinele de expunere.
Unde este: soseaua Mihai Bravu, 192-194
Ce poti sa vinzi sau sa donezi:mobilier mic, textile pentru casa, carti, maruntisuri, palarii, etc, lista completa o gasiti aici . Tot aici gasiti si ce nu se poate vinde sau dona, de exemplu mobilier mare, frigidere, etc
Important, o parte din venituri se duce pentru donatii

joi, 2 octombrie 2014

Kiki, in urma programului de reeducare

Pisica Kiki, atunci cand am luat o, pe la inceputul verii, avea niste obiceiuri stranii si inacceptabile. Ca de exemplu trezitul pe la o ora imposibila gen 5. Ceea ce a fost oribil, sa recunoastem, caci vroia si niste entertainement la orele acelea practic inexistente. Ei bine, pentru a demnostra ca puterea exemplului functioneaza, de vreo 2 saptamani nici macar Kiki nu se mai trezeste in creierii noptii pentru nimic in lume. (acu sper sa nu vorbesc cu pacat si sa o ia de la capat)
Pisica Kiki atunci cand am luat o parea cea mai ne-pisica de copil din lume, pentru ca era moarta de frica. Habar n-am ce i s=a intamplat ei in trecut si pe unde a umblat, cert e ca se furisa de cum o auzea pe Smaranda pe scarile blocului. E, acum pisica Kiki sta, surprinzator, chiar si sa fie dansata. Nu mai spunem de caratul prin toata casa in niste pozitii la care ar protesta oricine.
Pisica Kiki, atunci cand am luat o, dormea nu se stie pe unde, stresata fiind probabil de vulnerabilitate, etc. Rar o vedeai relaxata. E, pisica Kiki a ocupat acum o canapea. Pe care o considera proprietate personala. Si daca cumva ai indrazneala de a te aseza pe locul ei- adica o canapea intreaga, sa nu uitam- incepe si se vantura, se amesteste, se invarte, se milogeste pana cedezi si pleci.
Pisica Kiki, atunci can am luat-o, era o adevarata diva. Slaba, eleganta, piesa, ce sa mai. E, pisica Kiki s-a dovedit a fi bulimica, mananca orice, de la prajituri cu caramel la cozonac. Motiv pentru care e practic dubla fata de cum era acum 3 luni.
Pisica Kiki



miercuri, 1 octombrie 2014

Save Anne

 Andreea Avrigeanu din Urziceni – Ialomita.
A implinit 3 ani pe 25 august 2014.  Imediat dupa ziua ei, Andreea, Anne cum isi spune ea, a inceput sa aiba dureri in gat. Dureri care s-au dovedit a fi de fapt leucemie acuta infoblastica. Povestea ei o gasiti aici
In momentul in care a ajuns la Fundeni si i s-au facut primele analize concentratia de limfoblasti in maduva era foarte ridicata (80%) de aceea a trebuit sa inceapa foarte repede tratamentul cu citostatice.Oricare ar fi situatia fie ca este nevoie sau nu de transplantul de maduva ea trebuie sa ajunga la aceasta clinica din Italia dupa incheiera celor 33 de zile de chimioterapie (prima sesiune). Daca cei de acolo considera ca nu este necesar transplantul de maduva costurile pentru tratament (care va dura cateva luni bune de zile) se ridica undeva la 60.000 EUR. Daca transplantul de maduva este necesar costurile se ridica la 150.000 EUR.



 Se poate dona si prin sms, la 8848, numar pus la dispozitie de Fundatia Mereu Aproape.
Conturile, inclusiv cel de Paypal, le gasiti aici

Banca Transilvania – LEI
RO61BTRL02301201F26853XX
Avrigeanu Andrei Teodor (titular cont)
Raiffeisen Bank – USD
RO90RZBR00000060017109767
codul swift:  RZBRROBU
Avrigeanu Andrei Teodor (titular cont)
Veneto Banca – LEI
RO49BITR004120134219RO01
Madalina Avrigeanu (titular cont)
Veneto Banca – EUR
RO06BITR004120134219EU01
codul swift:   BITRROBUXXX
Madalina Avrigeanu (titular cont)
Societatile comerciale care doresc sa sponsorizeze orice actiune desfasurata in scop caritabil pentru micuta Andreea, pot descarca  (download) contractul de sponsorizare de AICI.
Email-ul se poate trimite la adresa  viatapentruandreea@yahoo.com
Pentru Anne va fi organizat un Garage Sale week-end-ul viitor. Va invit pe toti,